Formarea stelelor este un miracol al naturii si are loc-in termenii astronomici-intr-o clipa. Soarele, de exemplu, s-a format intr-o perioada de 30-50 milioane de ani, iar stelele mai masive se dezvolta mult mai repede. Norii moleculari furnizeaza materia prima pentru formarea stelelor, iar gravitatia constituie forta creatorie. Un nod dens de gaze si praf interstelar, supus unor forte gravitationale mai puternice decat cele inconjuratoare, in virtutea masei sale mari, se va prabusi in propriul interior, incalzindu-se pe masura ce aceasta prabusire are loc, pana la aparitia, in nucleul sau, peste milioane de ani a unei stele noi. Unii nori moleculari sunt atat de uriasi incat dau nastere mai multor roiuri deodata. Insa, fragmentele mai mici de nori, numite globule, pot contribui la formarea unei singure stele sau, daca nu sunt suficient de masivi, ale niciuneia.
Reziduuri stelare
Cand o stea solitara masiva devine supernova, lasand in urma filamentele gazoase ale unei supernove reziduale, scena este pregatita pentru un spectacol cu adevarat exotic. In functie de masa stelei originale, va rezulta fie o stea neutronica, fie o gaura neagra. O stea neutronica nu mai este stea in adevaratul sens al cuvantului. Este o minge foarte fierbinte care se invarte si care are un camp magnetic foarte puternic, format din particule subatomice numite neutroni. Stelele neutronice sunt cele mai dense obiecte cunoscute, de marimea unui oras mare. O bucata dintr-o asemenea stea de marimea unei margele ar cantari cat un munte format din roci. Gaurile negre sunt si mai ciudate, reprezentand reziduuri stelare in care masa a fost comprimata intr-un singur punct, prin contractie gravitationala. Se numesc gauri negre intrucat sunt o regiune de spatiu din care nimic nu mai poate evada-nici macar lumina.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu